boala neurologica cronica ce se caracterizeaza prin tremuratura, redoare si lentoare a miscarilor.
Cauze si mecanism - boala lui parkinson este de origine necunoscuta. Se invoca o anume predispozitie ereditara care n-ar juca totusi decat un rol minor, si, de curand, factori legati de mediul rural (influenta toxicelor ca pesticidele, de exemplu), in schimb, mecanismul bolii este cunoscut: este vorba de o degenerescenta care afecteaza celulele nervoase ale unui nucleu cenusiu central (substanta cenusie situata in interiorul encefalului) numit locus niger; aceasta antreneaza o insuficienta a secretiei de dopamina, un neurotransmitator.
Simptome si semne - Boala incepe spre varsta de 55 de ani, uneori imediat dupa un stres (interventie chirurgicala, soc afectiv), mai des fara motiv si de o maniera deosebit de treptata si insidioasa. Primul semn este adesea o micrografie (scrierea cu litere foarte mici). Atunci cand boala este instalata, ea se traduce printr-un sindrom extrapiramidal, sindromul parkinsonian, care asociaza 3 tipuri de semne: o tremuratura atunci cand bolnavul este in repaus; o akinezie (rarirea si incetinirea miscarilor); o hipertonie plastica (cresterea tonusului muscular). De la un subiect la altul, poate domina unul sau altul dintre aceste semne. De asemenea, se constata o exagerare a reflexelor si o disartrie (tulburare a vorbirii), care da vocii un ton monocord. Fata este intepenita, inexpresiva (amimie), contrastand cu privirea care ramane prezenta si vie.
Diagnostic -Acesta este stabilit exclusiv dupa semnele clinice.
Tratament - Tratamentul este mai ales medicamentos si consta, in principal, din administrarea de levodopa (sau L-dopa), substantacare, o data absorbita, se transforma in dopamina si este eficace indeosebi in formele in care predomina lentoarea miscarilor si redoarea musculara. Un fenomen denumit on-off apare adesea dupa cativa ani (la 4 pacienti din 5 dupa 10 ani): reaparitia brusca a tulburarilor cu trecerea - in anumite momente - daca la un blocaj motor complet la un deblocaj cu miscari anormale (compulsie de mers rapid, secuse musculare).
Alte medicamente antiparkinsoniene sunt agonistele dopaminergice (actionand ca dopamina), ca bromocriptina si piribedilul, si anticolinergicele.
Tratamentele nemedicamentoase intervin si ele.
- Kineziterapia este fundamentala impotriva akineziei si rigiditatii.
- Chirurgia cu stereotaxie (reperarea radiologica in trei dimensiuni a structurilor nervoase) este rezervata anumitor forme de tremuraturi rebele la orice fel de medicamente.
- Grefa de celule provenite de la glandele suprarenale fetale, prelevate de la un fat avortat, este inca de domeniul experimentului.
Prognostic - Tratamentul a transformat prognosticul bolii lui Parkinson. Prognosticul bolii ii permite, in general, pacientului sa-si pastreze activitatile si sa-i fie asigurata o durata de viata