boala parazitara a omului si cainelui, provocata de infestarea cu un protozoar flagelat din genul leishmania. Leishmaniile traiesc si se multiplica in anumite celule ale sangelui si ale maduvei osoase si distrug celulele respective. leishmanioza viscerala este frecventa in regiunile tropi cale si mediteraneene (intre care si sudul Frantei) si afecteaza mai curand copilul decat adultul.
Contaminare -O leishmanioza viscerala se transmite omului si cainelui prin intepatura unor insecte mici, flebotomii. Acestea, dupa ce au intepat un om sau un caine atins de leishmanioza, sunt purtatoare ale parazitului, care se dezvolta si se multiplica in organismul lor. De obicei cainele familiei se afla la originea declansarii unei leishmanioze viscerale.
Simptome -Durata de incubatie este foarte variabila, de la cateva saptamani la cateva luni, chiar mai multi ani, dupa starea imunitara a purtatorului. Simptomele apar treptat: slabire, oboseala, paloare,dispnee si mai ales febra neregulata persistenta cu, in aceeasi zi, varfuri de temperatura de 4O-41C si scaderi mai mult sau mai putin rapide. Volumul ficatului si al splinei cresc. Uneori apar ganglioni mari la gat si axilar. Bolnavul mai sufera de diaree si, in stadiul avansat al bolii, se formeaza pete intunecate pe piele.
Tratament Medicul prescrie lomidina, antimoniat, antibiogluconat de meglumina si amfotericina b. Actiunea acestor substante consta probabil in impiedicarea multiplicarii leishmaniilor si in permiterea fagocitarii parazitilor de catre celulele sangvine. Acest tratament este eficace, cu exceptia cazurilor de SIDA, si nu se aplica unui caine contagios, care trebuie sacrificat. Aceasta boala este grava si trebuie ingrijita cu atentie, deoarece poate fi mortala.
Prevenire -In perioada de timp calda si umeda, este recomandabil sa se utilizeze insecticide pentru a ucide flebotomii si sa se doarma sub o plasa contra tantarilor (musticar) impregnata, de asemenea, cu insecticid (deoarece insectele de dimensiuni mici trec cu usurinta prin ochiurile plasei)