Mai demult, Escherichia coli era cunoscuta ca o bacterie inofensiva, componenta normala a florei intestinului gros uman si animal, a partii lui terminale numita colon. Era considerata ca o bacterie "comensala", care "sta la masa cu noi", hranindu-se cu resturi nutritive din intestinul gros.
Abia prin 1982 s-a semnalat o varietate periculoasa a acestei bacterii, notata ca Escherichia coli O157:H7, care este un agent patogen ce provoaca boli grave gastro-intestinale. Aceasta varietate de Escherichia coli se fixeaza pe peretele intestinului, secretind o shigatoxina asemanatoare cu toxina bacteriei Shigella disenteriae. Shigatoxina de Escherichia coli patgena patrunde in celulele intestinului gros si trece in circulatia sanguina atacind, la distanta, tuburile urinifere din rinichi, capilarele renale si intestinale, celulele pancreatice si chiar neuronii din creier. Cel mai frecvent da sindroame hemoragice uremice (SHU), uneori mortale. Boala se transmite la oameni prin carne, fructe, legume, apa infestata si nu are ca tratament decit profilaxia prin igiena alimentara.
Si totusi, statisticile medicale arata ca, in tarile unde infectiile diareice cu Escherichia coli patogena bintuie mai mult, scade semnificativ frecventa de cancer de colon. O echipa de medici americani a constatat, recent, un rol protector al shigatoxinei. Desi aceasta bacterie si toxina deregleaza transportul de ioni intre intestin si singe cauzind diaree si alte daune grave, ea blocheaza totodata multiplicarea celulelor canceroase si, prin aceasta, chiar dezvoltarea cancerului intestinal, de la nivelul intestinului gros si a partii lui terminale numita colon. Totusi, imbolnavirile cu Escherichia coli patogena nu sint decit rareori atit de grave, caci tubul digestiv se mai protejeaza si prin defensinele sale. Ar ramine insa beneficiul protectiei antitumorale.