Apendicita este inflamatia nespecifica a apendicelui vermicular. Initial inflamatia poarta un caracter seros, ulterior poate progresa pana la supuratie (flegmon si gangrena), implicand peritoneul integral cu formarea peritonitei limitate, locale sau difuze.
Mortalitatea pe parcursul multor ani oscileaza intre 0,l si 0,4%.
Sistemul afectat: apendicele vermicular.
Ereditatea: nu se implica.
Incidenta: este cea mai frecventa urgenta abdominala.
Prevalenta - se poate intalni la orice varsta, dar preponderent intre 10-40 ani; barbati / femei este de l:1 inainte de pubertate, de 2:1 la pubertate, de 1:1 la adulti.

Forme clinice - acuta, cronica.
Tabloul clinic clasic al apendicitei acute se desfasoara in trei faze:
- gastrala (6-12 ore);
- de dureri in regiunea iliaca dreapta;
- peritonita (limitata, difuza) - incepand cu a treia zi de boala.

Semne si simptome
- Initial la bolnav se perinda fenomene dispeptice: xerostomie.
- Inapetenta, greturi; voma nu este obligatorie, dar posibila - 1-2 ori cu continut gastric.
- Durerile incep in epigastru (semnul Kocher) sau in mezogastru (semnul Kummell), sunt de intensitate moderata, permanente si peste 6-12 ore se localizeaza in regiunea iliaca dreapta.
- Mai rar durerile incep in regiunea iliaca dreapta.
- Temperatura corpului este subfebrila (la copii atinge 39 - 40°C, iar la varstnici poate fi in limite normale); uneori primul simptom este frisonul.
- Poza tipica in pat, mai ales la copii si adolescenti, este cea de decubit lateral drept cu picioarele retrase spre abdomen.
- Tabloul clinic este determinat de pozitia anatomica a apendicelui vermicular (subhepatic, retro-cecal, retroperitonial, in bazinul mic, pe mezoul intestinal, sinistrolatcral (situs viscerus inversus).
- Sunt posibile balonari, disurie, diaree (in dependenta de localizare).
Manifestarile clinice depind si de schimbarile morfologice din apendice (catarale, flegmonoase, gangrena, perforatie), de perioada examinarii, de varsta (copii, maturi, varstnici), de ponderea pacientului (obezitate), de termenul sarcinii la gravide afectate.

Semnele sugestive:
- Voskresenski - mana examinatorului se misca pe camasa intinsa de la regiunea epigastrica spre regiunea iliaca stanga apoi cea dreapta. Simptomul se considera pozitiv, daca durerile se intensifica in regiunea iliaca dreapta.
- Razdolischi - bolnavul incordeaza peretele abdominal anterior, examinatorul percuta usor abdomenul. Simptomul este pozitiv daca durerile se intensifica in regiunea iliaca dreapta.
- Determinarea defansului muscular si a locului mai dureros (punctele Mc Burney, Lantz, Kummell).
- Sciotkin - Blumberg - examinatorul apasa pe regiunea iliaca dreapta continuu, apoi brusc ridica mana. Bolnavul are senzatii ca durerea insoteste mana examinatorului.
- Rovsing - apasarea brusca in regiunea iliaca stanga provoaca dureri in regiunea iliaca dreapta.
- Sitcovschi - bolnavul determina senzatiile de durere mai accentuate fiind miscat din decubit lateral drept in cel stang. Durerile in decubit lateral stang se intensifica pe dreapta (ceva trage in jos).
- Bartomier - Mihelson - palpatia regiunii iliace drepte in decubit lateral stang provoaca dureri vii.
- Semnul clinicii republicane (K. A. Arseni - Chisinau) - bolnavul se afla in decubit lateral stang, examinatorul ridica peretele abdominal din stanga in sus apoi brusc scoate mana. Durerile se intensifica in regiunea iliaca dreapta (are loc miscarea mezoului inflamat al apendicelui de sus in jos).
- Obraztov - examinatorul fixeaza mana in regiunea iliaca dreapta, bolnavul culcat pe spate ridica piciorul drept intins in sus. Semnul este pozitiv in caz de apendicita acuta.
- Coup - bolnavul culcat cu fata in sus flexeaza piciorul drept, examinatorul tinand de gamba face rotatii cu piciorul pacientului in articulatia coxofemurala, apar dureri in regiunea iliaca dreapta. In caz de localizare retroperitoniala si retrocecala, durerile se percep pe partea posterioara.
- Iaure-Rozanov - dureri la palpatia regiunii lombare pe dreapta.
- Gobai - determinarea simptomului Sciotkin-Blumberg in regiunea lombara.

Cauze
Teorii: Infectioasa (Aschoff), mecanica, chimica, corticoviscerala etc.
Factorii de risc - dereglari de pasaj intestinal, infectii secundare, helmintoza, dereglari de microcirculatie in apendicele cecal.
Diagnosticul diferential - ulcerul gastric sau duodenal perforat, pancreatita acuta, colecistita acuta, diverticulita Mckkel, boala Crohn, insuficienta valvulei Bauhinic, cistita acuta, colica renala pe dreapta, pielonefrita acuta, sarcina extrauterina pe dreapta, maladii inflamatorii ale anexelor, helmintoza.

Investigatii de laborator - analiza generala de sange (leucocitele sunt moderat marite (nu rareori in limitele normei), neutrofilie, VSH moderat marit).
Schimbari morfologice - inflamatie catarala, inflamatie flegmonoasa, gangrena apendicelui.
Investigatii instrumetale - cliseu panoramic radiologic a abdomenului poate arata niveluri hidroaerice mici in regiunea iliaca dreapta, procedee diagnostice laparoscopice in cazuri atipice.

Masuri generale - corectia regimului alimentar cu reglarea pasajului intestinal, profilaxia si tratamentul disbiozei intestinale, dehelmintizarea.
Regim - regim activ cu limitarea efortului fizic (ridicarea greutatilor pana la 8-10 kg) timp de 2-3 luni in perioada postoperatorie.
Dieta - restrictiile vizeaza doar limitarea alimentelor ce baloneaza sau se retin mult in intestin.
Complicatii posibile - peritonita limitata, difuza (locala, raspandita, generalizata); plastron (infiltrat), empiem, pileflebita, abcese regionale.
Prognostic - la un diagnostic precoce si tratament adecvat - favorabil.
Factorii de varsta - Pediatrici: tablou clinic relevant. Geriatrici: tabloul clinic sters.
Sarcina - diagnostic dificil din cauza uterului marit, care schimba localizarea apendicclui vermicular. Nu prezinta indicatie atat de intrerupe a sarcinii, cat si de amanare a interventiei chirurgicale.