Accident neurologic cauzat de o leziune vasculara cerebrala, ce are o durata mai mare de 24 ore. Accident neurologic localizat, cu durata mai mare de 24 ore, cauzat de o leziune vasculara cerebrala.

Diferitele tipuri de accident vascular cerebral
- Accidentele vasculare cerehrale ischemice, numite si infarcte cerebrale sau inca si ramolismente cerebrale, apar cel mai adesea ca o consecinta a unui trombus (cheag de sange care se formeaza intr-o artera), a unui embola (corp strain sau un trombus mobilizat care, antrenat prin circulatie, va produce obstructia arterei) sau o ingustare a arterei favorizata de ateroscleroza (ingrosarea invelisului intern al peretelui arterial). Ultima este cauza principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice.
- accidentele vasculare cerebrale hemoragice se datoreaza unei scurgeri de sange in tesutul cerebral. Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau, mult mai rar, malformatii le vasculare (angiom, anevrism), tulburarile de coagulare sau complicatiile unui tratament anticoagulant.

Simptome si diagnostic - Simptomele observate (hemiplegie, tulburari de sensibilitate, ale campului vizual, paralizia unuia sau mai multor nervi cranieni, afazie tulburari de vorbire, etc.) pot fi izolate sau asociate In diferite modalitati dupa sediul si Intinderea accidentului vascular cerebral
O scanografie cerebrala este indispensabila pentru a confirma diagnosticul si pentru a preciza natura ischemica sau hemoragica a accidentului.
Alte examene - analize de sange, ecografie cardiaca, explorare a arterelor care iriga creierul prin metoda Doppler sau prin arteriografie - permit determinarea cauzei. O punctie lombara poate fi necesara pentru decelarea unei hemoragii meningeene asociate.

Tratament si prevenire - Tratamentul accidentului vascular cerebral, cu o eficacitate limitata, are mai ales drept scop asigurarea functiunilor vitale ale bolnavului si evitarea extinderii leziunilor cerebrale. In unele cazuri, este necesara o interventie de chirurgie vasculara cu scopul de a practica ablatia unei malformatii vasculare si de a reduce astfel riscurile unui nou accident vascular cerebral. Bolnavii spitalizati care si-au pierdut partial sau total starea de constienta trebuie sa aiba caile respiratorii degajate si trebuie sa fie hraniti fie prin perfuzie intravenoasa, fie prin sonda nazogastrica.
Dupa faza acuta intervine faza de recuperare. Aceasta, treptata si mai mult sau mai putin completa, este usurata prin practicarea unei reeducari destinate sa trateze deficitele motorii sau senzitive si sa duca la regresia tulburarilor de vorbire. Multi bolnavi care au fost afectati de paralizie ajung sa mearga din nou cu ajutorul unei reeducari adecvate. In schimb, deficitele intelectuale sunt adesea ireversibile.

Prevenirea recidivelor este bazata pe corectarea factorilor de risc: tratarea unei hipertensiuni arteriale, a unei hipercolesterolemii, a unui diabet, dar mai ales suprimarea fumatului. Atunci cand accidentul vascular cerebral a fost provocat de o embolie, bolnavul poate primi un tratament antiagregant plachetar (aspirina) sau anticoagulant. In acest caz, tratamentul este adesea prescris pe viata.